Rock’N’Iași „Open Air” 2016 – Prima zi – Păreri la rece (video)
Posted on
Anul 2016 a marcat aniversarea primilor 10 ani de Rock’N’Iași. Datorită acestui lucru, au avut loc mai multe ediții ale festivalului pe toată durata anului. În perioada 20-22 mai 2016, a avut loc ediția de tip „Open Air” a festivalului. Locația a fost una atipica, Pârtia de Ski din apropierea stadionului „Emil Alexandrescu” din Iași fiind cea aleasă.
Odată ce ajungeai prin zona parcului Copou din Iași începeai să-ți pui întrebări dacă ai luat-o pe drumul cel bun sau nu. Pentru cei ce nu sunt din Iași, Pârtia de Ski nu e cea mai „centrală” locație posibilă. Totuși, organizatorii festivalului s-au gandit la acest aspect iar cu ajutorul voluntarilor au vopsit pe asfalt indicații de orientare către zona festivalului. Era desenată o săgeata către zona festivalului, fiind însoțită de sigla festivalului.
Data de 20 mai 2016 a marcat prima zi a festivalului Rock’N’Iași „Open Air”. Pe pagina evenimentului se anunțase clar că ora de începere era 17:00. La acea oră încă se făceau probe de sunet, iar voluntarii încă amplasau mesele și corturile din zona food-court a festivalului. Puteai remarca o oarecare frustrare pe fețele primilor fani sosiți. Majoritatea erau adolescenți, multi venind direct de la școală către zona festivalului. Într-un final, festivalul a început, dar după ora 19:00.
Prima trupă a serii a fost Recursive Delusion. Cu toate că avea în momentul festivalului o participare la festivalul GBOB, era o formație tânără necunoscută publicului metal românesc. Odată urcați pe scenă, membrii trupei au instigat publicul să vină „mai aproape„. Încet, dar sigur, în fața scenei era plin de oameni. A cântat doar 4 piese, „UOAD„, „Final Resistance„, „War Inside” și „The Solipsist„. Acea primă zi de Rock’N’Iași era dedicată exclusiv fanilor metal, iar Recursive Delusion a făcut o treaba bună încălzind publicul. Trupa abordează metal-ul experimental, simțindu-se multe influențe in piesele lor, atât de thrash metal cât și de gothic metal, de exemplu. A fost bine plasată ca fiind trupa de deschidere a festivalului, reușind în timpul lor scurt să se conecteze neașteptat de bine cu fanii prezenți, ei reacționând prin aplauze și multe mosh-pit-uri. La un moment dat trupa a aruncat un tricou în public. A fost o adevărată îmbulzeală pentru acel tricou, majoritatea fanilor ajungând lângă scena. Trebuie menționat faptul că în fața scenei nu erau garduri de protecție, era doar o banda de trafic și câțiva voluntari ce erau poziționați să mențină „ordinea” din fața scenei. Recursive Delusion a cântat aproape 25 de minute, fiind aplaudați de fanii prezenți.
După ora 20:00, pe scena a urcat Seven Hills. Trupa și-a făcut debutul scenic la ultima ediție de Rock’N’Iași ce avusese loc în februarie 2016. Se vedea clar o diferență între trupa ce debuta în februarie și cea care cânta în luna mai. Era o trupă mai închegată, cu mai multă atitudine și dezinvoltură ridicată. Primele piese ale serii au fost „Tragedy” și „Old Stories (Brought Back to Life)„. Chiar dacă la Recursive Delusion publicul s-a manifestat puternic, parcă nu se compara cu cel de la Seven Hills. Mosh-pit-urile erau mult mai extreme, mult mai multă lume implicată. Publicul dovedea că nu este acolo „doar că-i cool să fii la un festival metal”, chiar avea chef de muzică bună. Cea mai aclamată piesă de la Seven Hills din acea seară a fost cover-ul făcut la piesa „Idols And Anchors” de la Parkway Drive. Piesele de la Seven Hills au o mare inspirație de la acea trupă, se aseamănă foarte mult la stil cât și la atitudine și sentimentele inspirate de piese. Temele pieselor au într-un fel sau altul o rădăcină profundă, iar combinate cu ritmuri și voci extreme de metalcore ies piese precum „Masquerade„. În acea seara au cântat o piesă noua, intitulată „Downfall” și recepționată cu căldura de public. Seven Hills a cântat ceva mai mult de 30 de minute, publicul strigând „bis, bis”, Dragoș, solistul trupei, spunând că „bis-ul va fi data viitoare, din păcate„. S-a putut remarca faptul că trupele din deschidere au fost puțin presate de timp, organizatorii fiind conștienți de decalajul de 2 ore.
Pe la ora 20:50, pe scenă a urcat trupa Sinoptik, singura trupă străina din prima zi de Rock’N’Iași „Open Air”. Este o trupă din Ucraina de stoner rock la bază, cu multe influențe de rock alternativ, respectiv rock psihedelic. Cu toate că au fost extrem de energici cei 3 membrii ai formației pe toată durata concertului, publicul s-a manifestat mai puțin comparativ cu primele două trupe. Totuși, aceștia au recunoscut instant cele mai cunoscute piese semnate Sinoptik, „White Cats” fiind cea mai aclamată. Playlist-ul folosit a cuprins piese de pe ambele albume ale trupei, „Interplanet Overdrive„, respectiv „16/58„. Modul de expunere al trupei era un show total în sine, de multe ori nefiind pauze între piese. Mai mult ca sigur acesta era motivul pentru care nu prea s-a manifestat publicul, pentru că era un show vizual înainte de a fi un show auditiv. Sinoptik s-a aflat pe scena de la Rock’N’Iași „Open Air” o oră și câteva minute, timp în care au făcut un show în adevarătul sens al cuvântului. „Serpentine” și „Wait For Me” au încheiat concertul trupei ucrainene, piese cu care de altfel se termină și albumul „16/58”. După concert, membrii trupei au dărâmat instrumentele de pe scena în cel mai frenetic mod posibil, dar nu înainte să le decupleze de la sursa de curent. A lăsat o impresie mai mult decât bună în acea seara și a reprezentat doar o „încălzire” pentru ce avea să urmeze pentru Sinoptik. O săptămână mai târziu, trupa a câștigat finala mondială GBOB de la Berlin.
Pe la ora 22:00, Adrian Căliman, organizatorul principal al festivalului Rock’N’Iași, a urcat pe scenă să prezinte următoarea trupă: Implant Pentru Refuz. A fost un decalaj clar de program, dar de cele mai multe ori, aceste decalaje organizatorice nu coincid cu programele trupelor. Conform programului oficial, comunicat cu mult timp înaintea festivalului, E-an-na era următoarea trupă în program, nicidecum Implant Pentru Refuz. Trebuie menționat faptul că a fost singura trupă din acea seara care chiar și-a respectat programul. Era inițial trecută la 21:50, iar aceasta a urcat pe scenă dupa ora 22:00. Publicul s-a adaptat repede la aceasta modificare, și încă de la primele piese IPR se putea vedea acest lucru. Printre acestea, s-a aflat „Nori De Gând„, moment în care Vita, solistul trupei, a coborât în fața fanilor ieșeni. A fost un moment relativ simplu, dar care te făcea să îți dai seama ce conexiune are Implant Pentru Refuz cu publicul. Este cea mai cunoscută trupă de hardcore din România, existând de peste 20 de ani. Cu toate acestea, piesele noi, mai exact cele de pe albumul „Cartoghraphy„, lansat în anul 2015, erau bine primite de fanii prezenți. Cel mai bun exemplu a fost la piesa „Seven Shades„, ce abia își lansase videoclipul în acea perioadă, dar care era cântată aproape vers cu vers de fanii aflați în fața scenei. La un moment dat, au urmat doar piese vechi, precum „În Soare Deschis” sau „IPR Gherila„, moment în care s-a făcut și un wall of death.
Majoritatea pieselor de pe albumul „Cartography” fuseseră cântate în acea seară, auzindu-se de-a lungul concertului „March To The End” sau „Break The Flow„. Totuși, finalul concertelor a aparținul pieselor vechi. Printre ultimele piese oficiale ale serii, a fost „Mental„. Nu aveai cum să pleci de la concertul Implant Pentru Refuz fără sa reții ceva memorabil, dar dacă vreodată veți auzi live piesa „Mental„, vă va rămâne cu siguranță în cap versul ce încheie piesa: „Păzește, dezleagă, oferă și iartă!„.
Trupa coborâse de pe scenă, dar toți fanii prezenți au strigat „bis, bis, bis„. Trupa lăsase cea mai bună piesă pentru final. A urcat din nou pe scenă și a cântat „Sidef„. A fost singura piesă din prima zi de Rock’N’Iași „Open Air” ce fuseseră cântată integral de public. Dacă în viața asta nu ai auzit vreodată de Implant Pentru Refuz, cu siguranță ai auzit de „Sidef„, sau mă rog, de versurile ce încep înainte cu „în ochii tăi…” sau de refrenul ușor de reținut: „Ești binevenit, aici ai să mori!„. A fost ultimul concert al trupei Implant Pentru Refuz din Iași pentru o bună perioadă de timp, coborând de pe scenă în mod oficial după aproape o oră și jumătate de cântat.
După ora 23:30, a urcat pe scenă trupa GOD din Iași. A fost bine primită de public din primele clipe, iar printre fanii prezenți se puteau remarca ușor tricourile „GOD – The Barbarian Horde”. Printre primele piese ale serii s-a putut remarca „From the Moldavian Ecclesiastic Throne„, una dintre cele mai vechi piese ale trupei ce încă o cântă în concerte. Trupa nu venise singură, au avut câteva colaborări pe scenă pe durata concertului. Publicul primea cu mare căldură aceste colaborări, dar, cea mai bine primită a fost la piesa „Greuceanul„, cântată alături de Andrei Oltean, solistul trupei E-an-na. La un moment dat, Castor, solistul trupei GOD, a zis că se întreba de multe ori „cum ar fi să fie un festival mare „open air” in Iași ?!„. El era fericit că s-a întâmplat lucrul ăsta cu festivalul Rock’N’Iași și a zis că „ar trebui sa fie anual aceasta ediție in aer liber„.
Unul dintre cele mai serioase momente ale serii a fost atunci când Castor a amintit de tragicul incident din clubul Colectiv. A zis tuturor celor prezenți să țina un moment de reculegere „pentru frații din Colectiv„. Culmea, asa s-a întâmplat, era o liniște de mormânt pe Partia de Ski din zona Copou. A durat vreo 20-30 de secunde acest moment de liniște, fiind foarte bine primit de public, acesta aplaudând inițiativa. A urmat după „Noaptea (Here Comes The Night)„, urmată de „Glia„, una dintre piesele finale ale concertului. Au cântat aproximativ o oră, piesa lor de „bis” fiind „Au înnebunit salcâmii„, piesa făcută celebra de Tudor Gheorghe. E de menționat faptul că în timp ce cânta GOD, începea să picure. Nu era o ploaie deranjată, era mocnită, dar la „Au înnebunit salcâmii” ploua în adevăratul sens al cuvântului, dar publicului nu-i păsa în vreun fel, continua să facă hore în fața scenei, la un moment dat fiind o horă imensă. Ploaia putea fi ignorată total, dar datorita faptului că aceasta s-a oprit exact după terminarea piesei, a făcut momentul memorabil. Concertul trupei GOD s-a terminat după aproximativ o oră.
După concertul GOD, a urmat trupa E-an-na, capul de afiș neoficial al primei seri. Trupa trebuia să fie pe la mijlocul programului, nicidecum la finalul acestuia. Trebuie remarcat faptul că tricourile cu „Mioritic Metal” de la E-an-na au reușit performanța să acapareze total peisajul Rock’N’Iași. Oriunde mergeai, era imposibil să nu vezi pe cineva cu tricoul respectiv. A fost fără doar și poate unul dintre cele mai așteptate concerte din Iașiul ultimilor ani. E un mod extrem de memorabil să ai primul concert dintr-un oraș ca fiind capul de afiș al unui festival cu tradiție cum este Rock’N’Iași. E-an-na a început cu câteva probe de sunet. A fost amuzant când Edwin, acordeonistul trupei E-an-na, cânta unplugged pentru fanii din fața scenei care cereau asta. Probele au durat câteva minute bune, fanii așteptând în tot acest timp.
Concertul propriu-zis a început după ora 01:00. Prima piesă ale serii a fost „Hora pe furate„. Andrei Oltean, solistul trupei E-an-na, a rămas uluit de numărul oamenilor prezenți și de locația aleasă, făcând trecerea în piesa „Codru„. Cu cât înaintau piesele, cu atât erau mai recunoscători băieții din E-an-na. Andrei a zis că „habar n-are ce să zică ca să-și exprime starea„. Era într-o stare în care rămâi pur și simplu fără cuvinte. Pe deasupra, mai purta o ie ce o primiseră cadou înainte de concert de la 2 fete.
E de menționat că trupa avea lansată până în momentul concertului vreo 2-3 piese oficiale, printre acestea fiind și „Jiana„, recunoscută instant de public. S-au putut auzi și piese noi de la trupă, „Și Voi” fiind printre cele mai bine primite piese ale serii. Fiind o trupă tânără, lansată în anul 2015, s-a descurcat admirabil ca un „cap de afiș” pentru prima zi de Rock’N’Iași „Open Air”. Chiar dacă piesele lor erau energice și se vedea clar că băieții chiar dau tot ce pot pe scenă, mai avea multe lucruri de retușat, erau detalii mici, nesemnificative, lucruri de reparat. Posibil că și sonorizarea reprezenta un factor în sunetul trupei; trebuie menționat că au avut cele mai multe instrumente dintre toate trupele prezente în acea seara. Din aceasta cauză au fost și probele lungi de sunet.
A urmat piesa „Tinca Popii„, la finalul acesteia având loc și un wall of death. Piesa cu care a terminat concertul a fost „Sârbă Ciobanească„, cea mai cunoscută piesă a trupei până în momentul respectiv. Concertul băieților din E-an-na a fost unul scurt, datorita faptului că aveau foarte puține piese în repertoriu. Dar, comparativ cu alte formații, acele piese sunt bine primite de public de fiecare dată, iar un concert de 30-35 de minute fiind unul foarte bun în astfel de cazuri. Edwin, acordeonistul din E-an-na, a prezentat trupa în cel mai hazliu mod posibil la finalul concertului, dar publicul voia să mai audă o piesă. Au cântat „Tinca Popii„, Andrei Oltean invitând pe toată lumea la băut.
Prima zi de Rock’N’Iași „Open Air” 2016 a fost una reușită în cea mai mare parte. Organizarea a lăsat de dorit, dar, pe viitor poate că aceștia vor învăța din propriile greșeli și vor organiza într-un mod mult mai bun festivalul. Un mare plus o are locația aleasă, multi habar n-aveau că exista o pârtie de ski puțin mai sus de Parcul Copou, dar cei de la Rock’N’Iași au pus cumva locul în evidență. Edițiile de tip „Open Air” vor mai avea loc, fără doar și poate, au fost foarte multi oameni prezenți, un număr mult mai mare decât ar încăpea vreodată în Casa de Cultură a Studenților din Iași, locația obișnuită pentru edițiile Rock’N’Iași.