Pe 5 octombrie 2024 a avut loc a doua zi de Rock’N’Iași 2024. Comparativ cu prima zi care s-a desfășurat în aer liber în parcarea de la Casa De Cultură A Studenților din Iași, aceasta avut loc „ca pe vremuri” în interiorul insituției. „Sala Gaudeamus” a găzduit după 6 ani din nou trupele festivalului. Capul de afiș Dust Bolt a cântat alături de Angelcrypt, Slave Steel, Deus Culpa și Fratii Jdieri, toate aflate în premieră pe scena mare a evenimentului.

Cu toate că era intrarea gratuită, organizatorii au dat brățări tuturor participanților ca la evenimentele de mari anvergură. Brățările de acces erau textile și au fost în limita a 500 de persoane. Pe la 19:30 deja nu se mai putea intra deloc în incinta Casei De Cultură A Studenților din Iași (CCS Iași), limita maxim admisă fuseseră deja atinsă. Exact cum am menționat și-n recenzia primei zile, nu s-a vândut deloc băutură în interiorul festivalului, dar, existat un voluntar/reprezentant de la RedBull care se plimba prin publicul de pe holurile CCS și împărțea doze dintr-un ghiozdan. Aș putea să înțeleg ideea de lipsă de alcool la festival, dar, băuturile energizante sunt interzise persoanelor sub 18 ani în România ultimilor ani, iar publicul de la Rock’N’Iași e predominant tânăr. Mi-e greu să cred că au primit energizante doar oamenii maturi. Nu înțeleg cum un festival susținut și finanțat de primărie poate avea un sponsor/partener atât de mare ca RedBull și nu poate avea nici măcar un stand în zona festivalului. Dar, sunt mai multe probleme legate de acest aspect ce țin de organizare pe care le-am detaliat în recenzia primei zile.

Nu au fost mari diferențe de organizare în interior față de exterior. Motivul a fost unul credibil pentru mutarea în interior, în weekend-ul respectiv erau tot felul de coduri meteorologice de furtuni în toată zona regională a Moldovei. A doua zi a plouat continuu pe toată durata festivalului. Sincer, mi-ar plăcea dacă festivalul s-ar organiza mereu în interior, mai ales dacă se ține într-o lună ca octombrie când e frig afară în general.
În interiorul CCS Iași nu au fost standuri de băutură sau de mâncare. Singurul stand de orice fel care a fost pe toată durata serii a fost cel de merchandise care chiar arăta ca unul aproape normal. Zic ”aproape normal” pentru că nu au fost tricouri cu festivalul din acest an de vânzare, doar cu modelele din anii anteriori. Majoritatea trupelor din a doua zi au avut produse oficiale de vânzare în special Dust Bolt, Slave Steel și Deus Culpa.

Înainte de a intra în Sala Gaudeamus este un hol interior. Pe acel hol erau expuse postere din edițiile anterioare cu Rock’N’Iași. A fost drăguță ideea, erau posterele expuse ca la o galerie de artă, puteai să te uiți la ele, dar, nu erau în ordine cronologică. Au fost aranjate haotic. De exemplu, posterul din ediția indoor din anul 2017 era lângă unul din prime ediții din anul 2007 și tot așa. Puțină atenție la detalii n-ar strica.

În „Sala Gaudeamus” s-a menținut tradiția din edițiile anterioare indoor și s-au scos primele rânduri de scaune din fața scenei. Un lucru ce mi-a plăcut la organizare a fost faptul că au anunțat în fiecare zi ora exactă a concertelor care a fost respectată în cea mai mare parte, iar, în această a doua zi de festival chiar a fost de folos. La ora 18:00 a urcat pe scenă prima trupă numita Frații Jdieri. Acesta și-a câștigat participarea în cadrul festivalului datorită câștigării concursului „You(ths) break the stage” ce avuseseră loc în urmă cu o săptămână. Aceasta este originară din Oradea și chiar a fost o trupă completă din toate punctele de vedere. Ca și prezentare, membrii trupei erau îmbrăcați ca niște oameni din serialul ”Peaky Blinders”. Ca și stil muzical este o trupă rock cu multe influențe din muzica blues, folk sau chiar pop. A avut piese light precum „Nesupus„, dar și piese mai antrenante precum „Mărie și Mărioară„. Îmi amintea într-un mod ciudat de formația The Kryptonite Sparks, avea un vibe similar. Publicul a fost format în cea mai mare parte din puștani care chiar au reacționat la piese, în special la ultimele două. Concertul s-a terminat după vreo 40-45 de minute, „Diavolul e Femeie” fiind ultima din repertoriul trupei.

Pe la 19:15 a urmat Deus Culpa. A fost cea mai neașteptată surpriză a serii. O trupă de genul ăsta mai rar pe la Rock’N’Iași. Ca și prezentare, solistul a acaparat cea mai mare atenție, fiind complet îmbrăcat în alb în timp ce restul formației era în negru. Ca și stil muzical nu era cine știe ce, era heavy metal din Grecia, țara de origine a trupei, nimic altceva, dar, parcă piesele erau cântate într-un mare stil. Cumva se simțea vibe-ul exprimat și parcă s-a pus suflet în crearea acelor piese. A avut o priză la public neașteptat de mare, a fost aproape turbat la concertul ăsta. Nu s-a făcut mosh pit sau vreo chestie extremă de genul asta, dar, a scandat la piese, a bătut palma cu trupa spre final și i-a aclamat ca și cum ar fi fost unul dintre headlineri, nu a doua trupă a zilei. Cred că a fost cea mai mare densitate din fața scenei, ca și public, din toată seara și cel mai tânăr de altfel. Mulți dintre cei prezenți din public au dispărut după acest concert, parcă veniseră anumea pentru Deus Culpa. A cântat neașteptat de puțin, vreo 30-35 de minute, dar, nu puteai să stai jos la concertul ăsta. Efectiv m-am dus în public la un moment dat doar ca să simt vibe-ul celor din Deus Culpa. Chiar dacă nu știai piese precum „Bliss You” sau „Lost In The Way„, tot înțelegeai ce exprimă. „Not Giving Our Nation” a terminat concertul Deus Culpa iar băieții și-au făcut apariția după concert și la masa de merchandise unde chiar a făcut poze cu fanii prezenți. De altfel, în timpul concertului lor s-au și aruncat în public tricouri, fiind printre singurele formații care a făcut asta la festival.

Pe la ora 20:10 a urcat pe scenă Slave Steel. A fost prima prezență mai extremă din ziua asta de la Rock’N’Iași. Trupa este originară din Italia dar este relocată în prezent în Marea Britanie. Este o trupă metal cu multe influențe din alte genuri. Sincer să fiu, mi s-a părut mai mult o trupă hardcore ca prezență, dar vocea era mult mai guturală și se ducea într-o zonă mult mai extremă. Publicul a început să fie mai slab numeric în comparație cu Deus Culpa, formația dinaintea celor din Slave Steel. Nu suna rău, nicio trupă din a doua zi nu a sunat rău, dar, lipsea ceva. Un public mai energic ar fi prins mult mai bine pe piese precum „2 hours” sau „Redshift„. Personal, nu m-a impresionat, a fost genul de trupă pe care am avut senzația că am mai văzut-o în trecut, cu toate că-i văzusem prima dată live. Probabil că genul ăsta de metal nu e chiar pentru mine, dar, asta am simțit. Concertul trupei s-a terminat undeva pe la ora 20:45, „F(r)ail” fiind printre ultimele piese din repertoriul formației. După concertul Slave Steel s-a auzit pe fundal „Sing, sing, sing” de la Louis Prima și nu era o piesă aleatorie pusă de sunetiștii de la Rock’N’Iași, părea să se completeze cu atmosfera concertului terminat de trupă.

Trebuie menționat că, exact ca-n prima zi, cei de la Rock’N’Iași au continuat campania antidrog pasiv-agresivă promovată într-un mod agresiv. După fiecare concert, pe scena de la Rock’N’Iași rula același clip antidrog promovat și-n ziua anterioară. Inclusiv piesele de fundal dintre concerte erau repetitive, parca ar fi avut cei de la sunet doar 2 piese de fundal. Totuși, omițând acest aspect, cei de la sunet au făcut treabă bună, trupele ce au urcat pe scenă nu au avut probleme de sunet, mie mi s-a părut că s-a auzit chiar ok. Mi-ar fi plăcut să existe o diversitate între clipurile din pauze, să se prezinte trupa sau să fie cu totul altceva, ar fi prins mai bine și publicul ar fi fost mult mai antrenat pentru trupe.

Revenind la festival, pe la 21:10 a urcat pe scenă Angelcrypt din Malta. Concertul din Iași a făcut parte din turneul „Legacy Of Valour”, menit să promoveze single-ul cu același nume care s-a și auzit pe scena din Sala Gaudeamus. Acest turneu a început pe 11 aprilie 2024 și urmează să se termine pe 17 noiembrie 2024. Săracii membrii din Angelcrypt au avut un ghinion teribil la public, marea majoritate stând jos la prestația acesteia. Formația abordează ca și gen muzical melodic death metal. Numai trupă de „stat jos” nu a fost, dar, din păcate, așa a fost cam tot concertul lor. S-a făcut la un moment dat și primul mosh pit al serii, dar, era o mână de oameni, nu prea s-a încumetat nimeni să intre în el. Totuși, exact ca majoritatea formațiilor prezente, au apreciat și acei puțini fani prezenți în picioare, mulțumindu-le frecvent și profitând de timpul scurt avut în cadrul show-ului. A cântat vreo 35 de minute, spre final auzindu-se piese precum „Forever Hero„, „The Black Hand” sau „Martyred Soul„.

Undeva după 22:20 a urcat pe scenă Dust Bolt, capul de afiș principal al acestei ediții de Rock’N’Iași. Aceasta ar fi trebuit să cânte în urmă cu un an în cadrul festivalului dar trupa își anulaseră prezența. Unul dintre membrii trupei făcuseră covid și n-a mai cantat, dar a promis că se va întoarce în următoarea ediție. Lucru care s-a și întâmplat. Ca o scurtă descriere: a fost o nebunie de concert. Trupa Dust Bolt a avut de vânzare cafea la masa de merchandise și abia când a început concertul am înțeles de ce. A rupt în totalitate încă de la prima piesă și a fost o energie continuă cap-coadă. Publicul a fost de partea lor pe toată durata concertului, a făcut mosh pit, a căzut pe scările de la Rock’N”Iași, headbang, ce să mai, tot tacâmul. Este o trupă de thrash metal din Germania și s-a simțit acest lucru. După piesa „I Witness„, solistul trupei s-a udat efectiv cu apă și a dat inclusiv pe chitara lui. Nu s-a întâmplat nimic nefericit, nu s-a electrocutat sau ceva de genul acesta, dar a fost o tranziție bună în piesa „Trapped In Chaos„. Au urmat piese numai una și una și chiar s-a simțit ca un concert mare. Aș putea spune că a fost un haos controlat la perfecție de către trupă, se vedea experiența din spatele acesteia. Totuși, vorbim de o trupă existentă din anul 2007 și care chiar a fost pe marile scene metal ale lumii. La Rock’N’Iași s-au putut auzi piese precum „Toxic Attack„, „Disco Nnection” sau „Rhythm To My Madness” parcă făcute anumea pentru scandal și panaramă. Spre finalul prestației, mai exact înainte de piesa „Sick x Brain„, solistul trupei Dust Bolt a coborât în public cu tot cu microfon și chitară și a îndemnat publicul să se manifeste. Odată ce s-a auzit pe fundal „this is my sick fucking brain„, s-a declanșat un circle pit de toată frumusețea în jurul solistului. Fără doar și poate cel mai dement moment de la Rock’N’Iași de la această ediție. Nu e prima dată când Dust Bolt face un astfel de moment, a făcut-o în trecut și la festivaluri mult mai mari precum Wacken din Germania.
Bineînțeles că a urmat la finalul concertului și un moment de „bis”, lucru care s-a și întâmplat, evenimentul terminându-se undeva după ora 23:20 cu un sunet de tensiune în amplificatorul unei chitări de pe scenă. Acel sunet a făcut parte din show, era pus să fie făcut anumea de către trupă și nu a reprezentat vreo problemă de sunet. A trecut neașteptat de repede o oră de concert și e puțin ironic că publicul care nu a fost mai deloc la ultimele două trupe a fost extrem de activ la Dust Bolt. Fanii prezenți cumva așteptau acest concert, știau la ce să se aștepte și ce să vadă live. Dacă ar fi să recomand o trupă nou descoperită la această ediție de Rock’N’Iași, cu siguranță ar fi Dust Bolt.

Poze din a doua zi de Rock’N’Iași găsiți pe pagina de Facebook a blogului.