Neața, bună ziua sau seara,
Trei dimineața, e-o noapte, vara,
Nu pot să respir, nu pot să mai simt,
Nu pot ignora, nu pot să mă mint.
Am crezut că-i bine,
Să rămâi departe de mine,
Iar acum singur m-atac
Ca ți-am dat block și ai plecat.
Bine, n-ai plecat, ființa ți-am ucis,
Când eram nervos, abătut și imprecis,
Știu că niciodată
O ființă de trei ori nu iartă.
E aiurea atunci când văd,
Cât de mult creez prăpăd,
E teribil să ignori
Când e mai simplu să omori.
Știu că nu mă vei ierta,
La naiba, am mai zis asta,
Ca n-am să te las baltă
Și c-o să vorbim altădată.
Poezia asta-i un rahat,
Dar simt că tre’ s-o fac,
Mi-ar plăcea ca vederea ta
Să poată vedea poezia asta.
Însă, știu că nu se va întâmpla,
Mesajul meu vei ignora,
Vei râde cumplit de mine,
Dar, nimeni nu te va reține.
Undeva, cândva,
Vei mai sta cu cineva
Și vei spune așa:
„Prost ești frate, prost vei fi,
Indiferent cum te-ai numi.”
„Acum ori niciodată,
Croiește-ți altă soartă,
Toate-s la fel, nu uita,
Nu-s ultima, nici prima.”
Sincer, mi-ar plăcea să fii ultima
Dar asta nu se va-ntâmpla,
Știu, ca prostu’ mă voi deprima,
Iar de tine n-oi uita.
E trist să pierd tot.
Și nimica să nu pot,
Pixul meu moare,
Să scrie pentru mine „iertare”.
Vreau doar să vezi, nu să accepți,
Știu ce greu este să ierți,
Nu te condamn, nu am de ce,
Doar eu te-am făcut rece.
Rămas bun Mandy, oriunde te-ai afla,
Sper că Fericirea te va înconjura,
Să fii vesela, de îngeri ocrotită,
Cred că strofa asta, încetul, te irită.
Eu te las, îl iau pe Negri-n spate,
Încetul, dar sigur, mă cheamă departe,
Departe de tine… departe,
Departe de felul tău fain de-a râde, a asculta, a fi, a exista… departe.
E apăsător să scriu „IERTARE”,
Dar ești prea departe…
Nimic nu te aduce… ești departe,
Nimic……………..departe__________