Imi amintesc cu un mare amuzament cum am inceput blogul cu gandul de a face traffic, si a posta in fiecare zi „raspunsurile la quiz-ul de la conquizator” si alte prostii de genul asta.
Nu ma gandeam atunci ca blogul meu va ajunge o sursa de descarcare a nervilor in cea mai mare parte. Eram un pusti cand am inceput sa scriu, unul ce voia sa faca traffic, eventual sa faca bani din reclame si alte rahaturi de genul asta.Timpul insa a trecut, varsta mea a crescut, aveam doar 16 ani cand am inceput sa-mi manifest reflexul blogging-ului. Am ajuns la concluzia ca sunt un idiot ca postez „raspunsurile la conquizator”. Mi-am dat seama ca blogul asta poate fi mai mult de atat. Si asa a fost, au inceput sa apara pe rand „pareri la rece”, „razboaie ale gandurilor”, „despre…”, si lista poate continua.
Nu promit ca voi face mare branza in urmatorul an, dar, vreau sa continui „reportajele hoinarului” si serialul intitulat „Hoinarizator”.
Cam atat despre 1 aprilie – a fost, este, si va ramane o data destul de importanta pentru mine. Blogul in multe instante m-a facut sa ma simt mai bine, mi-a suportat nervii, si, imi place asta.
Pana data viitoare…