Despre prietenie

Prietenia. Ce pot spune despre prietenie?! Nici macar eu nu stiu. Cu totii avem senzatia ca o avem cand defapt nu o avem, si nu o avem cand defapt o avem. Nu putem stii niciodata cand avem sau nu prieteni cu adevarat. Nu este un produs aflat pe un raft de magazin la un pret accesibil tuturor. Nu este un lucru ce se afla la degetul nostru mic.
Prietenia se dobandeste, este o traire speciala, o apropiere intre 2 sau mai multe persoane, uneori sunt mai apropiati decat propria familie acele persoane. Totusi, cateodata nu este asa, uneori lucrurile scapa de sub control, un sentiment ciudat numit iubire preia controlul si degenereaza sentimentul acesta numit prietenie. Dar uneori simtim ca vrem mai mult decat o simpla prietenie si nu putem accepta acest lucru, nu putem accepta atunci cand sentimentul iubire da pe dinafara din corpul nostru si spune ca s-a saturat de atata prietenie, vrea si altceva, vrea sa completeze prietenia cu piesa lipsa de la puzzle: iubirea. Deja o ard aiurea. Revin.
Spunea candva un prieten ca iubirea moare repede, dar prietenia ramane pentru eternitate. Probabil ca asa este, probabil ca iubirea este un sentiment mult mai efemer decat iubirea. In unele cazuri, iubirea distruge, dar prietenia reconstruieste. In alte cazuri, unii pun mai presus iubirea decat orice alt sentiment disponibil  in lumea asta. In unele cazuri, sentimentele de iubire distruge prietenia unui om. Unii oameni probabil ca regreta ca n-au pus prietenia pe primul loc in locul iubirii, dar, sa fiu sincer, nu regret ca fac parte din acei oameni.
Se spune ca o buna prietenie se bazeaza pe mult respect si sinceritate. Eu odata, nu am fost sincer ca un prieten, in sensul ca am fost badaran si am mintit, spunandu-i unui alt prieten un lucru, dar eu faceam cum imi taia capul. Acel prieten a suportat de 3 ori acest lucru. Pana-ntr-o zi cand acel prieten a decis sa fim doar niste simple cunostinte. I-as fi respectat decizia, l-as fi inteles de ce nu mai vrea sa fie prieten cu mine, dar, cand apare ura, apare si logoreea: acel prieten a spus ca nu dau 2 bani pe prieteni. Din momentul acela, aceasta afirmatie a reusit sa-mi transforme imaginea unui arhanghel intr-un mic Lucifer.
Probabil ca acel „prieten”, daca mai poate fi numit asa, se va simti, si vreau doar sa stie ca-i doresc o viata fericita, iar daca-mi va taia calea, trec precum tancul siberian prin acest „prieten”.

Prietenia cateodata e o minciuna ordinara intre oameni. Crezi ca esti prieten cu cineva, cand defapt nu esti. Crezi ca ai o persoana care va fi mereu alaturi de tine cu o vorba buna, cand defapt acea persoana se gandeste numai la ea, nepasandu-i de cei din jurul lui. Spre exemplu daca tu ai o problema GRAVA in viata ta, iar persoana de langa tine, asa zisul tau „prieten”, se gandeste numai la el, atunci nu-ti este prieten. Cand avem probleme grave, nu putem distinge un banal misto de un adevar crunt. Dar la dracu’, poti simti acea persoana, ii poti simti rautatea cum ii circula-n vene. 
Ceea ce e mai ciudat, este faptul ca daca tu rupi, un timp, sau pentru toata viata, acea legatura cu asa zisul tau „prieten”, el se va simti. El va constata greselile din trecut, dar va fi mult prea tarziu. Pentru ca, voi o sa va „reprofilati”, o sa va gasiti un alt grup de prieteni, un grup mai bun probabil, cu oameni mult mai deschisi, mai „open mind”. Viata asta, va ofera multi prieteni, dar va ofera in acelasi timp multe căpuse pe post de prieteni.
Acum aproape de final, vreau doar sa va spun sa nu renuntati niciodata la adevaratii prieteni. Chiar daca voi pierdeti prietenii care erau candva piatra de temelie a vietii voastre sociale, veti redescoperi adevaratii prieteni, candva demult pierduti, candva incinerati si imprastiati in desertul mintii noastre. Veti pierde piatra de temelie a vietii voastre sociale, dar, o regasiti, si inca mai aveti material pentru a construi o fundatie pe aceasta. Prietenii vin si trec, prietenii sunt ca o grindina: uneori lasa dezastru in urma noastra, pagube mult prea mari ce nu pot fi inlocuite. Dar noi avem puterea necesara sa gasim „fonduri” pentru a acoperi aceste pagube.
Nu va descurajati niciodata dragi hoinari printre litere cand un prost, un asa zis prieten, va injunghie cu o sabie pe la spate. Sunteti mult prea puternici sa lasati niste capuse, niste prosti literalmente sa va distruga. Aveti puterea necesara sa va scoateti sabia din spate, sa vindecati rana, si sa ciopartiti asa zisii prieteni. Nu voi pierdeti, ei pierd, va pierd pe voi, prietenii buni si mereu alaturi.Si nu uitati, ca dupa un timp, cicatricea lasata de acestia dispare, si nu o sa va mai amintiti de aceasta. 
P.S. 1, pentru asa zisii mei prieteni: credeti ca sunt un „emonel” daca nu va am prieteni. Singurii „emonei” din zona aceasta sunteti voi. Sunteti lasi, nici macar sa-mi vorbiti in fata n-aveti curajul. Ce catei ati fost si ce javre ati ajuns!
P.S. 2, pentru prietenii mei: hai sa bem ceva, si sa „ne simtem bine”!

2 thoughts on “Despre prietenie

  1. Prietenia nu pe respect si sinceritate ar trebuii sa fie cladita, ci pe ADEVAR. Adevarul mai presus de orice, apoi celelalate. Prietenia e o piramida. Caramizile de jos ar trebui sa fie adevarul si ar trebuii sa fie cele mai stabile, iar apoi altele, precum respectul, sinceritatea, fidelitatea, devotamentul etc.

Lasă un răspuns