Amintiri despre Negru

Salutare, dragi hoinari printre litere. După cum știe toată lumea, în cursul zilei trecute a încetat din viață Gabriel Mafa, cunoscut sub numele de „Negru”. El a fost unul dintre membrii fondatori ai celei mai mari trupe de black metal din istoria României: Negură Bunget. Vestea a întristat toată suflarea metal din România și nu numai.

Nu am fost niciodată un mare fan Negură Bunget, spre rușinea mea, am descoperit trupa foarte târziu. Știam de existența trupei, știam de „Dacia Hiperboreană„, dar nu m-a atras, pur și simplu. Apoi pe la începutul anului 2015 am descoperit piesa „Umbră de pe albumul „Vârstele Pământului” și mi-am spus mie însumi că „am descoperit prea târziu trupa asta”. Am început după să aflu toate lucrurile importante despre trupă, inclusiv cearta celebra cu Sol Faur și Hupogrammos. Datorită acelui incident avem în ziua de azi o trupă precum Dordeduh. Timpul a trecut, dar Negru a rămas în continuare singurul membru original din Negură Bunget, iar trupa a continuat să activeze. Apoi au urmat primele mele concerte cu trupa. Am văzut-o de 4 ori într-un interval de 2 ani, am profitat de fiecare ocazie să văd trupa respectivă. Am ajuns să ador piese precum „Cunoașterea tăcută„, „Tul-ni-că-rind” sau „Hora Soarelui„. De când am aflat faptul că a încetat din viață Gabriel Mafa, mintea mea parcă a fost setată să-și amintească toate momentele cheie din concertele Negură Bunget ce le-a avut implicat pe Negru.

Primul concert Negură Bunget pentru mine a avut loc într-o duminică, mai exact pe 15 martie 2015. Țin minte și acum că erau 3 concerte în weekend-ul respectiv, ultimul fiind cel semnat de Negură Bunget și Grimegod. A fost unul dintre cele mai dezolante concerte la care am participat, pentru faptul că erau sub 50 de oameni prezenți, majoritatea fiind dinafara Bacăului. Știam de atunci că Negru este singurul membru din formula originală Negură Bunget, iar gândindu-mă mai bine, era liderul incontestabil al trupei. Chiar dacă era toboșar, puteai să-i simți prezența pe scenă. Era un munte de om, foarte impunător fizic. Mai multe detalii despre concertul respectiv găsiți în „părerile la rece” scrise atunci.

Al doilea concert Negură Bunget a avut loc tot în Pub S4 din Bacău. De data aceasta a fost un public ceva mai numeros, au fost vreo 80-90 de persoane. A fost un concert genial din toate punctele de vedere, trupa a cântat impecabil. Însă, îl țin minte pentru alte motive. Pub S4 era în ultima lună de existență, concertul acela fiind ultimul important. Este totodată și ultimul concert Negură Bunget din Bacău, de atunci nu a mai cântat deloc pe meleaguri băcăuane, pentru că, nu există o scenă pentru concerte metal la ora actuală. Exact la începutul acelui concert, mă uitam la merchandise-ul trupei, care era exact la intrare. Dintre toți oamenii ce se puteau afla acolo, chiar Negru era prezent. Nu am cumpărat nimic, vânduseră toate tricourile mărime L în concertele anterioare, doar Fake își cumpărase un tricou XL. Aveam un album la mine, singurul cu Negură Bunget pe care-l dețin la ora actuală: OM. Am apucat să stau câteva momente de vorbă cu Negru; țin minte că i-am spus că apreciez tot ceea ce a făcut pentru metal-ul românesc, și alte chestiuțe banale, fără importanță majora. Știu că a zâmbit și a zis că apreciază acest lucru. Apoi i-am dat albumul „Om” să-l semneze; am și acum autograful respectiv. Scena aceea banală o am în cap de o zi încoace, nu-mi scapă din cap, am senzația că s-a întâmplat ieri, atât de vie arăta în capul meu acum. M-a făcut să realizez că orice banalitate pe care o spun la un moment dat, contează, orice gând bun spus odată și primit cu căldură la momentul respectiv, rămâne etern. Așa și mica mea „discuție” cu Negru, a fost banală, dar sinceră.

Al treilea concert l-am văzut la Bucovina Rock Castle 2016. A fost cel mai mare concert dintre cele 4, toată mulțimea aflată în râpa Cetății de Scaun a Sucevei aclamând Negură Bunget la scenă deschisă.

Ultimul concert a fost unul dintre cele mai faine concerte din 2016. Am amintiri plăcute, ciudate într-un fel. Țin minte că mersesem cu membrii din Moldavia Bikers și ajunsesem prea devreme în zona clubului Underground din Iași, unde se ținea concertul. Încă nu era „open doors” și m-am dus în The Gate cu cei din Moldavia. Eram singurii clienți, barul era gol, iar noi am băgat „Tul-ni-că-rind” la maxim. Am ascutat Negură Bunget înainte de Negură Bunget , iar odată intrați la concert, ne-am bucurat la maxim. Am în cap și acum imaginea cu Negru cântând la tulnic prima piesă a concertului respectiv. Pe lângă faptul că sonorizarea era impecabilă, atitudinea tuturor era exemplară. E ciudat uitându-mă în urmă să-mi dau seama că am asistat la ultimele concerte cu Negru din Iași, respectiv Bacău. E ciudat că Negru a murit la 42 de ani, iar al treilea album din „Trilogia Transilvăneană” nu-l va avea pe el la tobe. Mi-e greu să cred că Negură Bunget nu va mai exista, dar, ăsta e adevarul, nu mai are niciun membru din formula originală la ora actuală. Negru va rămâne foarte apreciat pentru tot ceea ce a făcut pentru metal-ul românesc, punându-l alături de Sol Faur și Hupogrammos la un loc de cinste înafara granițelor țării. Nu știu de voi, dar, eu voi continua să ascult Negură Bunget câteva zile, cel puțin. Probabil că sunt din acea mulțime „care apreciază lumea după ce moare”, dar, chiar nu-mi pasă în momentul actual. Această postare am simțit că trebuie să o scriu, sunt conștient că Negru habar n-avea cine sunt, dar eu știam cine-i Negru, și am să-l asociez mereu cu muzica pe care a produs-o de-a lungul anilor.

Odihnește-te în pace, te vom reasculta odată live, oriunde te-ai afla…

4 thoughts on “Amintiri despre Negru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *